Am fost recent la grădina zoologică. Noi – 3 specimene expuse într-o altă formă de grădină. M-am dus precum turistul asiatic şi mi-am agăţat doar aparatul foto de gât căci statura o deţin cu succes de ceva ani.
Cu excepţia exponatelor, grădina reproducea habitatul natural la limita legalului. Cu toate acestea nu ştiu cine era mai sălbăticit: cimpanzeul ce ne privea fără interes şi cu aceeaşi resemnare zilnică sau fiinţele sentimentale ce suntem şi ne spunem “oameni”. În stânga o femeie îşi face numărul şi hrăneşte victorios animalul; în dreapta un bărbat îşi simte ameninţat teritoriul şi-l provoacă pe cel din cuşcă la o luptă…egală. Probabil preventiv! Să fie oare acele bare-geamuri-şi tot ceea ce te ţine în cuşca ta – o formă de apărare? Putem considera că suntem liberi în acest spaţiu artificial, că barele ne ţin departe de această democraţie sălbatică? Privim libertatea în ochii celor patru pereţi?
Şi eu…eu cu camera lui pozam. Frenetic, ca un băţ lângă un tun. Un tun profesionist ce focaliza fiecare detaliu, ce urmărea lumina şi-mi compătimea agitaţia. Eh, dar eu pozam…În libertatea mea!
Be First to Comment