Ce a fost mai întâi: brandingul sau endorserul?

Răsfoiam The One dar parcă nu-mi era inima acolo așa că am început să raționalizez niște întrebări. În fond, cercetătorii britanici au mai rezolvat un mister și au oferit liniștea celor care – nu știu dacă o pierduseră – se întrebau cine a fost primul: oul sau găina. Găina.

În laboratorul meu de obicei sunt poze, reviste, cărți, puzzle-uri, cafea, planuri și acum și această întrebare ce a încolțit odată cu vestea că a fost lansată ultima revistă The One by Andreea Esca. Desigur, fiecare își alege oamenii din vitrină, iar eu nu am avut nici o ezitare în a-mi așeza în centru, încă de la primul ”Bună seara, România! Bună seara, București!” o Andreea Esca sigură, fără ezitări în fața camerelor, cu un singur buton care…iată!…se strică.

Și-am pornit în răspunsuri căci inima nu mi-o convinsesem încă: brandingul se construiește (și) prin endorsement însă orice endorser are în spate un brand personal. Dacă ne întoarcem la semne și bovine, forma primitivă a brandingului ar fi fost prima; dacă rămânem la forma actuală a brandului întâi a fost identitatea vizuală și mai apoi poziționarea acesteia prin diferite tehnici printre care și a endorsementului.

Cert e că în inima mea a fost întâi Andreea Esca și apoi The One. Poate de aici și apatia către aceleași pagini.